Freepik

Indiferent de cine ia decizia sau de motivația din spate, despărțirile necesită o perioadă de procesare și acomodare. Acesta e scenariul ideal atât pentru bunăstarea proprie, cât și pentru bunăstarea viitoarei tale relații de cuplu. 

Totuși, cum să treci peste o despărțire fără să suferi sau să faci greșeli? Este oare posibil? 

Haide să vedem împreună:

 

Acceptarea emoțiilor este primul pas

Deși oamenii evită suferința în general, acceptarea ei este esențială în orice proces de vindecare și, cu atât mai important, este inevitabilă în orice etapă a vieții.

Atunci când alegem să acceptăm cum ne simțim, alegem de fapt:

  • Să ne facem ordine în subconștient și inconștient: Emoțiile precum tristețea, furia sau confuzia sunt firești după o despărțire. Dacă le reprimăm, ele nu dispar, ci rămân în subconștient și ne pot afecta negativ sănătatea psihică și emoțională pe termen lung.
  • Să procesăm corect pierderea:  O despărțire este, în esență, o pierdere, iar acceptarea emoțiilor este o parte importantă a procesului. Negarea sau evitarea acestora poate împiedica asimilarea corectă a pierderii, ceea ce ne poate prelungi suferința.
  • Să nu ne rănim: Neacceptarea emoțiilor poate provoca reacții de evitare, manifestate, spre exemplu, prin dependențe sau prin implicarea în relații nesănătoase, ca mecanisme de adaptare. Prin acceptarea emoțiilor putem preveni aceste răspunsuri impulsive, care ne fac rău.

 

Cum îmi accept emoțiile după o despărțire?

Primul pas către a-ți procesa emoțiile este acela de a îți oferi înțelegere. Cât timp nu te judeci pentru gândurile sau trăirile pe care le ai, îți poate fi mai ușor să le observi.

Odată observate, acestea pot fi analizate mai ușor, ajungând astfel să înțelegi mai bine cum te impactează evenimentul și care sunt motivele pentru care ai anumite reacții.

Indiferent de punctul în care te afli în procesul vindecării, cel mai important este să îți permiți să fii vulnerabil, lucru pe care îl poți face atât față de tine, cât și față de prieteni sau oameni apropiați.

 

Suportul emoțional poate face diferența

Uneori nu ai cum să treci peste o despărțire pe cont propriu, indiferent de nivelul tău de reziliență. 

Iată ce spun studiile că se întâmplă atunci când acceptăm suportul emoțional din partea celor dragi în astfel de situații:

  • În special atunci când vulnerabilizarea are loc în cadrul unor discuții față în față, oamenii care trec printr-o despărțire dobândesc un nivel mai ridicat de bunăstare psihică. 
  • Suportul emoțional din partea celorlalți te poate ajuta să ai un proces de introspecție mai constructiv și să reduci nivelul de atenție negativă pe care ți-o oferi. 
  • Ajutorul primit cu a-ți îndeplini responsabilitățile zilnice te poate ajuta să depășești mai ușor despărțirea.
  • Persoanele care caută suport emoțional se recuperează mai rapid și trec printr-un proces mai lin. 

Deși literatura de specialitate indică faptul că un grup mai mare de apropiați te poate ajuta mai mult, este luată în calcul și calitatea conexiunilor. Astfel, e de recomandat să apelezi la persoane în care ai încredere în mod real și cu care te simți confortabil.

 

Discută cu un psihoterapeut

Dacă nimic nu pare să ajute, poți afla cum să treci printr-o despărțire în mod sănătos chiar de la un psihoterapeut acreditat.

Deși poate părea că la terapie trebuie să vorbești despre emoții și să te vulnerabilizezi constant, lucrurile nu se rezumă doar la asta. Un specialist te poate ajuta să înțelegi și să reglezi aspecte mai practice, cum ar fi modul în care te influențează calitatea somnului sau stabilirea unei rutine.

Abordarea terapeutică depinde întotdeauna de nevoile pe care tu le ai și de obiectivele pe care ți le-ai propus, astfel încât nu trebuie să spui sau să discuți lucruri care nu te interesează. 

 

Oferă-ți timp cu tine

Cum să treci peste o despărțire dacă te menții în permanență ocupat sau cauți alte lucruri care să te distragă? Astfel de comportamente te ajută doar să amâni înfruntarea propriilor trăiri.

Deși o decizie comună este aceea de a intra într-o nouă relație, iată care pot fi urmările: 

  • Adesea, persoanele care fac acest lucru prezintă niveluri mai mici de satisfacție și stabilitate în comparație cu cei care își iau mai mult timp pentru a se vindeca. 
  • O relație începută doar pentru a o depăși pe cea precedentă poate să ridice nivelurile de stres și instabilitate și poate înrăutăți starea emoțională a persoanei care evită suferința. 
  • Persoanele care iau această decizie pot simți confuzie și se pot confrunta cu probleme din vechea relație, lucruri care afectează relația nouă pe termen lung. 

 

Răbdare, răbdare, răbdare

Nu ai cum să treci peste o despărțire cât ai bate din palme, chiar dacă a fost de comun acord. De aceea, e esențial să ai răbdare cu tine atunci când simți că a trecut poate “prea mult timp” de când te gândești la asta. 

Mai mult, nu există o perioadă standard care se consideră a fi sănătoasă atunci când vine vorba de procesarea emoțiilor. Fiecare persoană adresează impactul despărțirii în mod diferit și, chiar dacă ai exemple în jur care s-au recuperat mai rapid decât tine, asta nu ar trebui să pună niciun fel de presiune. 

Când vorbim despre relații, cheia e să înțelegi că particularitățile tale și cele ale fostei relații sunt unice, așa că orice fel de comparație cu ceilalți nu este doar nesănătoasă, ci și ineficientă.

 

De reținut 

Despărțirile necesită timp pentru a-ți asigura o recuperare completă și sănătoasă. Acceptarea emoțiilor este esențială, permițându-ți să procesezi pierderea și să previi efectele negative pe termen lung.

Suportul emoțional din partea celor dragi și consultarea unui psihoterapeut pot facilita acest proces, oferindu-ți perspective și resurse valoroase. În plus, evitarea relațiilor de compromis și oferirea timpului necesar pentru a te vindeca sunt cruciale pentru a evita suferința suplimentară. 

Fii răbdător cu tine însuți și înțelege că procesul de recuperare este individual și unic pentru fiecare persoană. Chiar și atunci când pare a fi cel mai greu lucru de făcut. 

 

Bibliografie

  1. Kross, E., & Ayduk, O. (2008). Când sinele devine altul: Un model dual al auto-reflecției. Journal of Personality and Social Psychology, 95(3), 715-732. https://doi.org/10.1037/0022-3514.95.3.715
  2. Thompson, E. K., & Martinez, L. S. (2020). Impactul psihologic al relațiilor de rebound asupra bunăstării individuale. Journal of Social and Personal Relationships, 37(4), 825-846. https://doi.org/10.1177/0265407520921874
  3. McDonald, R., & Moffitt, T. E. (2017). Comportamentul de căutare a suportului și adaptarea după încheierea relației. Personal Relationships, 24(4), 795-812. https://doi.org/10.1111/pere.12213
  4. Dutton, R. L., & Johnson, J. C. (2017). Relațiile de rebound: Un studiu asupra satisfacției și stabilității relațiilor. Journal of Social and Personal Relationships, 34(6), 1183-1201. https://doi.org/10.1177/0265407517698490