Freepik

Tantrumurile sunt episoade scurte ce implică comportamente extreme, neplăcute și uneori agresive, drept răspuns la frustrare sau furie. De obicei, le recunoaștem prin faptul că aceste răspunsuri sunt disproporționale cu situația la care se reacționează.

Pentru că orice fel de tantrum poate fi greu de gestionat corect, venim în ajutorul părinților cu un mic ghid.

Haide să vedem împreună care sunt potențialele cauze ale unui tantrum și cum e optim să reacționăm:

 

Cauzele de tantrum la copii

În general, cauzele de tantrum la copii pot fi psihologice, fiziologice sau de dezvoltare. 

Astfel: 

  • Cauze de dezvoltare: Tantrumurile apar cel mai frecvent între 2 și 3 ani, dar pot începe chiar de la 12 luni. 87% dintre copiii de 18-24 luni, 91% dintre cei de 30-36 luni și 59% dintre cei de 42-48 luni au crize de tantrum.
  • Cauze fiziologice: Spre exemplu, cortizolul și adrenalina pot determina un copil să aibă un tantrum dacă i se spune nu în urma unei întâlniri de joacă la care vrea să mai stea. 
  • Cauze psihologice: Bazându-ne pe același exemplu, un copil care încheie o întâlnire de joacă poate să aibă un tantrum și pentru că îi este frică de schimbări și/sau are dificultăți în a face tranziția între activități. 

 

Cauzele de tantrum la copii sunt complexe și există mai multe categorizări în domeniul academic, pe lângă aceasta. 

Astfel, dacă copilul tău nu pare să se încadreze în niciuna dintre categorii, poți apela la mai multe resurse pentru a găsi un răspuns. 

 

Cum gestionăm un tantrum la copii?

Deși nu există o rețetă universală pentru a gestiona un tantrum la copii, sunt câțiva pași pe care ți-i recomandăm:

 

Descoperă cauzele

Dacă observi că tantrumurile apar frecvent și simți că nu le poți gestiona, noi îți recomandăm să apelezi la un specialist. 

O vizită la medic este ideală ca primă etapă, pentru a exclude orice potențiale cauze fiziologice sau afecțiuni pe care copilul le-ar putea avea. 

Odată ce această variantă a fost exclusă, îți recomandăm o vizită la un psiholog specializat în lucrul cu copiii. Acesta poate analiza mai în amănunt ce îl afectează pe copilul tău și te poate ajuta să implementezi mecanisme sănătoase în relația cu el pe termen lung.

Totuși, îți recomandăm să îți adresezi și următoarele întrebări. Ele sunt utilizate de specialiști în lucrul cu copiii care au crize de tantrum și îți pot oferi mai multă claritate, mai ales atunci când prezinți această problemă la medic sau la psiholog: 

  • Când apar crizele de tantrum (în ce momente ale zilei)?
  • Ce circumstanțe preced crizele de tantrum?
  • Ce comportament(e) manifestă copilul în timpul episodului?
  • Cât timp durează comportamentele nedorite în timpul episodului?
  • Care sunt starea de spirit și comportamentul copilului între crizele de tantrum?
  • Au existat schimbări în mediul familial sau școlar al copilului?
  • A avut loc recent o mutare, o schimbare în structura familiei sau un conflict familial?
  • I s-a întâmplat ceva înfricoșător sau supărător copilului sau unui membru al familiei?

 

Fă prevenție în măsura în care poți

Odată ce îți dai seama ce declanșează crizele de tantrum ale copilului tău, ele pot fi prevenite în unele cazuri.

Spre exemplu, dacă tantrumurile se manifestă atunci când copilul este suprastimulat de zgomote sau lumini, poți încerca să adaptezi aceste condiții de mediu, în măsura în care este posibil. 

De asemenea: 

  • Asigură-te că nevoile de bază sunt îndeplinite. Copilul trebuie să aibă parte de odihnă, hrană și de un mediu sigur în care să trăiască. 
  • Încurajează-l să comunice cu tine. Chiar dacă abilitățile sale de vorbire sunt limitate, copilul poate comunica prin gesturi sau imagini pe care este învățat să le recunoască. 
  • Oferă-i variante. E important pentru copii să simtă că au control asupra anumitor factori externi, iar asta îi ajută și să își dezvolte autonomia. Spre exemplu, îi poți spune să aleagă între două feluri de mâncare atunci când vine ora mesei. 

 

Dacă copilul tău are nevoi speciale, poți discuta cu specialistul pentru a crea o structură a tuturor lucrurilor ce pot fi implementate în rutina voastră. Astfel, vei ști mai bine ce e de făcut atunci când încerci să previi un tantrum. 

 

Ajută-ți copilul să își cunoască și regleze emoțiile

După ce criza ia sfârșit și atmosfera se liniștește, ajută-ți copilul să înțeleagă ce s-a întâmplat și cum puteți evita împreună o criză viitoare.

Poți face acest lucru astfel: 

  • Ajută-l să recunoască emoțiile cu exemple concrete. Este esențial ca el să cunoască denumirile acestor emoții. Spre exemplu: Atunci când ți-am spus nu, te-ai simțit furios și ai avut comportamentul x. 
  • Oferă-i o alternativă sănătoasă la comportamentul dăunător: Când te vei mai simți furios pe viitor, spune-mi care este emoția pe care o simți/respiră adânc de trei ori înainte să reacționezi etc.
  • Încurajează-l când face progrese în aceste direcții, fie dacă își poate recunoaște emoțiile, fie dacă încearcă să le regleze. 

 

Tantrumurile pot fi și simptome pentru cauze medicale

Deși poți avea tendința de a crede că ai un copil răsfățat sau care nu a învățat să își proceseze încă emoțiile, lucrurile pot sta foarte diferit. 

Uneori, tantrumurile sunt rezultatul unor afecțiuni medicale, motiv pentru care vizita la doctor atunci când situația capătă amploare este esențială. 

Printre aceste afecțiuni se numără constipația cronică, deficiențele nutriționale (precum deficiența de fier), tulburările hormonale/metabolice (precum hipotiroidismul), infecțiile cronice sau problemele ORL și tulburările neurologice (epilepsie, migrene). 

Nu te baza pe ideea conform căreia “nu are cum să i se întâmple copilului tău”. Siguranța sa primează înainte de orice fel de statistică sau presupunere. 

 

De reținut

Crizele de tantrum la copii sunt o parte normală a dezvoltării emoționale, dar atunci când devin foarte frecvente, intense sau prelungite, pot indica probleme mai profunde. Identificarea cauzelor este primul pas esențial pentru gestionarea eficientă a acestora.

În majoritatea cazurilor, tantrumurile apar din frustrare, oboseală sau dificultăți în exprimarea emoțiilor, iar strategiile de calmare, răbdarea și consecvența din partea părinților pot ajuta copilul să învețe să își regleze emoțiile. 

Totuși, dacă accesele de furie sunt asociate cu probleme medicale, neurologice sau de dezvoltare, este importantă consultarea unui specialist.

Înțelegerea și sprijinul adecvat pot transforma aceste momente dificile în oportunități de învățare, ajutând copilul să crească emoțional și social într-un mod sănătos.

 

Bibliografie

  • Daniels, E., Mandleco, B., & Luthy, K. E. (2012). Assessment, management, and prevention of childhood temper tantrums. Journal of the American Academy of Nurse Practitioners, 24(10), 569–573.
  • Potegal, M., & Davidson, R. J. (2003). Temper tantrums in young children: 1. Behavioral composition. Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics, 24(3), 140–147.
  • Sisterhen, L. L., & Wy, P. A. W. (2023). Temper tantrums. In StatPearls. StatPearls Publishing.