Freepik

Când ne simțim rău psihic sau emoțional, cel mai eficient este să apelăm la specialiști din domeniul sănătății mintale. Cu toate acestea, bunăstarea noastră ar putea depinde și de factori care nu se află în cabinetul de terapie. 

Mai exact, ea s-ar putea afla într-o relație de interdependență cu alimentația noastră. Deși pare contraintuitiv, unii cercetători afirmă contrariul: ceea ce consumăm are un impact mai mare asupra sănătății noastre psihice și emoționale decât am tinde să credem. 

Hai să vedem împreună care este legătura dintre cele două și ce putem face pentru a ne simți mai bine:

 

Metabolismul creierului și sănătatea mintală

Termenul de metabolism este, de regulă, asociat cu ideea de digestie, respectiv cu greutatea noastră corporală. Totuși, e important să știm că și creierul nostru are propriul său proces de metabolism. 

Iată de ce trebuie să-l avem în vedere: 

  • Funcțiile cognitive, comunicarea neuronală și plasticitatea sinaptică sunt dependente de un metabolism eficient al creierului. Practic, funcțiile precum memoria sau învățarea depind de buna funcționare a procesului metabolic. 
  • Dacă funcționează optim, metabolismul creierului susține antioxidanții naturali, care protejează neuronii de deteriorare și neurodegenerare.
  • În caz de stres, traumatisme cerebrale sau inflamații, creierul are nevoie de mai multă energie pentru repararea neuronilor și restabilirea echilibrului.

 

Simplu spus, cu cât metabolismul creierului funcționează mai bine, cu atât nivelul nostru de sănătate mintală crește.

 

Mitocondriile și metabolismul creierului

Metabolismul creierului depinde în mare măsură de mitocondrii pentru a produce ATP (adenozin trifosfat), care este sursa principală de energie pentru neuronii din creier.

Dacă mitocondriile nu produc suficient ATP, neuronii nu pot comunica eficient între ei, ceea ce afectează procesele cognitive și emoționale. Acest deficit de energie poate duce la simptome precum:

  • Oboseală mentală
  • Dificultăți de concentrare
  • Pierderi de memorie
  • Scăderea capacității de învățare

Aceste simptome sunt frecvente în tulburările psihice precum depresia, anxietatea și schizofrenia.

 

Mitocondriile și stresul

Mitocondriile sunt implicate și în modul în care creierul răspunde la stres. Atunci când mitocondriile sunt disfuncționale, acest răspuns poate fi inadecvat. 

De exemplu, o disfuncție mitocondrială poate face ca creierul să răspundă exagerat la stres, contribuind la dezvoltarea unor tulburări precum tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea de stres post-traumatic. 

În plus, o astfel de disfuncție poate afecta capacitatea creierului de a se recupera după un eveniment stresant, ceea ce poate face ca persoanele afectate să rămână „blocate” într-o stare de alertă constantă, amplificând astfel simptomele de anxietate și stres cronic.

 

O alimentație sănătoasă influențează metabolismul creierului?

Categoric, da. Ceea ce consumăm are un impact considerabil asupra mecanismelor metabolice ale creierului. Specialiști precum Christopher M. Palmer au afirmat următoarele: 

  • Includerea acizilor grași Omega-3 susțin structura și funcțiile neuronilor. Pentru o alimentație sănătoasă, este ideal consumul regulat de pește gras, semințe de chia, semințe de in și nuci.
  • Deshidratarea poate afecta concentrarea și procesele cognitive, motiv pentru care este esențial să ne asigurăm că bem cantități suficiente de apă.
  • Consumul de zahăr și alimente procesate ar trebui să fie scăzut, optând, mai degrabă, pentru surse naturale de “dulce”, precum fructele. Altfel, putem avea creșteri bruște ale nivelului de glucoză din sânge, urmate de scăderi rapide, iar aceste fluctuații afectează metabolismul creierului și cauzează simptome precum oboseală sau iritabilitate.
  • Dacă avem anumite carențe sau deficiențe, este în regulă să apelăm la suplimente alimentare, spre exemplu, pentru vitamina D sau magneziu. Totuși, este ideal să facem acest lucru sub îndrumarea unui specialist. 

 

O alimentație sănătoasă mai presupune și includerea în dieta noastră a celor trei tipuri de nutrienți principali: carbohidrați, proteine și grăsimi. Echilibrul dintre acestea se realizează în funcție de nevoile particulare ale corpului nostru, neexistând o “rețetă” universal aplicabilă. 

 

Alimentația sănătoasă se îmbină cu mișcarea

Pe lângă a avea o alimentație sănătoasă, metabolismul creierului nostru mai este profund ajutat și de activitatea fizică astfel:

  • Îmbunătățește circulația sângelui, care, la rândul său, ajută la formarea de noi conexiuni neuronale și la consolidarea celor existente.
  • Exercițiile de aerobic (spre exemplu, alergatul și înotul) pot crește volumul creierului, în special în zonele asociate cu memoria și funcțiile executive, cum ar fi hipocampul și cortexul prefrontal.
  • Tot exercițiile de aerobic stimulează eliberarea factorilor de creștere, precum BDNF (factorul neurotrofic derivat din creier), care susține supraviețuirea și creșterea neuronilor.
  • Antrenamentele de forță ajută la creșterea unui hormon numit IGF-1, care este important pentru creier. IGF-1 susține formarea de noi neuroni și ajută la protejarea creierului de afecțiuni care îi pot distruge, cum ar fi bolile neurodegenerative.

 

O alimentație sănătoasă se susține și prin somn

Pentru a ne asigura că ceea ce consumăm este procesat optim, trebuie să prioritizăm odihna și programul nostru de somn. 

  • Somnul adecvat este esențial pentru menținerea nivelurilor optime de energie ale creierului, care sprijină funcțiile cognitive, stabilitatea emoțională și sănătatea mintală.
  • Somnul joacă un rol principal în reglarea sistemelor de neurotransmițători, esențiale pentru stabilitatea dispoziției, a funcțiilor cognitive și a energiei creierului. Neglijarea sa poate duce la probleme de învățare și instabilitate emoțională, printre altele. 
  • Tulburările de somn, precum insomnia și apneea, pot afecta grav funcționarea creierului. De exemplu, apneea de somn poate provoca daune neuronale din cauza nivelurilor reduse de oxigen în sânge, iar insomnia afecta funcțiile executive ale creierului.

 

Pentru că o alimentație sănătoasă este interconectată cu mișcarea și somnul, evitarea stimulentelor precum cofeina și nicotina înainte de culcare și exercițiile fizice pot determina un somn mai bun.

La rândul său, un somn mai bun înseamnă și un nivel de sănătate mintală mai ridicat și stabil. 

 

De reținut

Atunci când începem să ne prioritizăm sănătatea mintală, trebuie să ne alocăm timp și pentru a ne echilibra alimentația, somnul și frecvența exercițiilor fizice. 

Acum că înțelegem mai bine legătura dintre toate acestea, putem deduce cu ușurință că eforturile pe care le facem pentru a avea un stil de viață mai sănătos vor da roade pe termen lung, în moduri pe care nu le vom sesiza neapărat cu ușurință.

În orice caz, toți acești pași pot fi copleșitori, în special dacă îi facem simultan. Secretul este ca, în acest demers, să ne oferim răbdare, afecțiune și să ne motivăm fără presiune să îmbunătățim felul în care trăim. 

 

Bibliografie

Palmer, C. (2022). Brain Energy. BenBella Books.