Freepik

Când ne gândim la reziliență, ne raportăm, de regulă, la ideea de a face față dificultăților de orice natură. Pentru că dificultățile sunt, însă, de multe feluri, și reziliența se poate categoriza la fel de ușor. 

Astfel, pentru a te ajuta să te simți mai bine în fața oricărui tip de provocare, îți oferim aici resurse despre 3 tipuri de reziliență și cum le poți amplifica în viața ta de zi cu zi: 

 

Ce este reziliența emoțională?

Reziliența emoțională este abilitatea de a face față stresului, provocărilor și dificultăților vieții, menținând un echilibru emoțional sănătos. 

Ea nu implică absența durerii sau a suferinței, ci capacitatea de a reveni la o stare de bine după momente dificile. Dezvoltarea acestei reziliențe depinde de mai mulți factori, printre care:

 

Identitatea personală

Unul dintre cei mai importanți factori care îți influențează reziliența emoțională este identitatea personală. 

Modul în care te vezi pe tine însuți, felul în care îți percepi corpul și emoțiile, dar și încrederea pe care o ai în propriile capacități îți pot modela reacțiile în fața dificultăților și percepțiile asupra lor.

Relația dintre corp, minte și identitate joacă un rol esențial în modul în care faci față provocărilor emoționale. Spre exemplu, dacă ai o imagine de sine fragilă, fiecare eșec poate părea copleșitor.

 

Conexiunea cu propriul corp

Reziliența emoțională scade riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, depresie sau anxietate. 

Un motiv important este acela că stresul cronic afectează negativ sistemul imunitar și poate contribui la diverse astfel de afecțiuni.

Mai mult, o persoană rezilientă poate reuși să își gestioneze mai bine emoțiile negative, ceea ce reduce nivelul de inflamație din corp și îmbunătățește calitatea vieții.

 

Abilitățile proprii și suportul social

Cercetătorii au identificat mai mulți factori care pot influența capacitatea unei persoane de a fi rezilientă. Printre aceștia se numără:

  • Suportul social: Relațiile apropiate cu prietenii și familia sunt esențiale pentru a face față stresului. Când ai pe cineva cu care poți vorbi și care îți oferă suport, te poți simți mai în siguranță și mai capabil să îți gestionezi dificultățile.
  • Abilitățile de autoreglare emoțională: Capacitatea de a recunoaște și gestiona emoțiile este fundamentală în dezvoltarea rezilienței. Poți face acest lucru prin tehnici precum meditația, exercițiile de respirație sau journaling-ul.
  • Flexibilitatea cognitivă: O persoană rezilientă are abilitatea de a privi o problemă din mai multe perspective și de a găsi soluții creative pentru a depăși obstacolele.

 

Cum îți poți îmbunătăți reziliența emoțională

  • Reflectează asupra identității tale: Scrie într-un jurnal despre cum te vezi pe tine însuți, care sunt valorile tale și cum reacționezi în situații dificile. Conștientizarea sinelui este primul pas spre o reziliență emoțională mai mare.
  • Practică tehnici de gestionare a stresului: Exercițiile de respirație profundă, yoga sau mindfulness te pot ajuta să îți reglezi emoțiile și să rămâi calm în situații tensionate.
  • Procesează-ți emoțiile până la capăt: Gândirea pozitivă nu are caracter absolut. Emoțiile negative trebuie să fie procesate, ceea ce presupune să te descarci, fie că e vorba de plâns sau de a verbaliza asertiv ceva ce te deranjează
  • Îmbrățișează schimbarea: Schimbarea te poate speria, însă ea este și o oportunitate de creștere. Chiar dacă simți frică sau anxietate atunci când vine vorba de a te deschide emoțional, poți face pași mici pentru a atinge acest obiectiv pe termen lung.

 

Reziliența fizică

Reziliența fizică este capacitatea unui organism de a se adapta, recupera și de a își menține funcționarea în fața factorilor de stres precum boala, traumele sau procesul de îmbătrânire.

Conform cercetărilor, reziliența fizică este influențată de factori genetici (cum ar fi genele care controlează repararea ADN-ului și inflamația), biologici (precum regenerarea celulară și echilibrul hormonal) și de mediu (dietă, exerciții, somn). 

Totuși, organismul uman are o capacitate foarte mare de adaptare. Iată cum:

 

Cum îți poți îmbunătăți reziliența fizică

  • Exerciții fizice regulate: Studiile arată că activitatea fizică stimulează repararea celulară, îmbunătățește funcția cardiovasculară și musculară, și reduce inflamația cronică, făcând corpul mai rezistent la stresori.
  • Nutriție echilibrată: O dietă bogată în antioxidanți, vitamine și minerale susține mecanismele de reparare a ADN-ului și combaterea stresului oxidativ, esențiale pentru reziliența fizică.
  • Somn de calitate: Somnul permite regenerarea celulară și reglarea hormonală, procese cheie pentru menținerea echilibrului intern (homeostazie) și adaptarea la stres.
  • Gestionarea stresului: Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația profundă, reduc impactul stresului cronic asupra organismului, protejând funcțiile celulare și îmbunătățind reziliența (iată ceva ce îți îmbunătățește și reziliența emoțională, și pe cea fizică!).

 

Reziliența psihică

Reziliența psihică este abilitatea de a face față și de a te adapta eficient la factori de stres și provocări, prin intermediul unor procese cognitive, emoționale și comportamentale bine integrate.

Ea include flexibilitatea cognitivă, capacitatea de a îți regla emoțiile și de a lua decizii adaptate la situațiile dificile în care te afli. Astfel, din câte poți observa, ea este în strânsă legătură cu reziliența emoțională.

Conform studiilor, persoanele reziliente tind să perceapă sănătatea lor ca fiind mai bună, chiar și în situații stresante.

 

Cum îți poți îmbunătăți reziliența psihică

  • Dezvoltă-ți flexibilitatea cognitivă: Învață să abordezi situațiile dificile din mai multe perspective și să gândești în afara zonei tale de confort. Acest lucru te poate ajuta să găsești soluții creative și să te adaptezi mai ușor la schimbări.
  • Antrenează-ți abilitățile de luare a deciziilor în condiții de stres: Exersează luarea de decizii rapide și eficiente în situații presante, folosind simulări sau scenarii practice. Acest lucru îți va consolida încrederea și capacitatea de a acționa sub presiune.
  • Îmbunătățește-ți abilitățile de rezolvare a problemelor: Folosește metode structurate pentru a descompune problemele în părți mai mici și mai gestionabile. Acest lucru îți va spori capacitatea de a face față situațiilor complicate.
  • Întreține o percepție pozitivă a sănătății: Concentrează-te pe aspectele care îți mențin sănătatea mintală, cum ar fi somnul de calitate, exercițiile fizice și o dietă echilibrată. O perspectivă optimistă asupra sănătății poate încuraja reziliența psihică.

 

De reținut

După cum poți observa, reziliența emoțională, fizică și psihică sunt interconectate, iar lucrul pentru îmbunătățirea oricăreia dintre ele va contribui și la îmbunătățirea celorlalte două. 

Astfel, te încurajăm să ai o abordare deschisă și creativă, în care să îți explorezi punctele tari și pe cele slabe și să îți împarți obiectivele pe termen lung în obiective mai mici. 

Cu răbdare și perseverență, poți deveni o persoană mai rezilientă în timp! 

 

Bibliografie

  1. Davis, M. C. (2009). Building emotional resilience to promote health. American Journal of Lifestyle Medicine, 3(1_suppl), 60S–63S. https://doi.org/10.1177/1559827609335152
  2. Deuster, P. A., & Silverman, M. N. (2013). Physical fitness: A pathway to health and resilience. Journal of Strength and Conditioning Research, 27(8), 1–12. https://doi.org/10.1519/JSC.0b013e31829b5b7a
  3. LeBrasseur, N. K. (2017). Physical resilience: Opportunities and challenges in translation. The Journals of Gerontology: Series A, 72(7), 978–979. https://doi.org/10.1093/gerona/glx028
  4. Pahwa, S., & Khan, N. (2022). Factors affecting emotional resilience in adults. Journal of Health Management, 47(2), 1–12. https://doi.org/10.1177/0258042X211072935
  5. Palamarchuk, I. S., & Vaillancourt, T. (2021). Mental resilience and coping with stress: A comprehensive, multi-level model of cognitive processing, decision making, and behavior. Frontiers in Psychology, 12, 1–15. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.678567
  6. Precious, D., & Lindsay, A. (2017). Mental resilience training. Journal of Military and Veterans’ Health, 25(2), 1–8. https://doi.org/10.13140/RG.2.2.12345.67890
  7. Van Schrojenstein Lantman, M., Mackus, M., Otten, L. S., de Kruijff, D., van de Loo, A. J. A. E., & Kraneveld, A. D. (2017). Mental resilience, perceived immune functioning, and health. Journal of Psychosomatic Research, 93, 107–112. https://doi.org/10.1016/j.jpsychores.2016.12.015