Freepik

Chiar dacă poate nu îl recunoaștem după acest nume, mulți dintre noi ne-am confruntat măcar o dată cu mâncatul compulsiv. 

Mai mult decât atât, multe persoane au chiar prejudecăți față de cei ce mănâncă compulsiv, echivalând creșterea în greutate cu lenea sau neglijența. 

Este însă asta realitatea? Noi credem că nu, așa că haide să vedem de ce: 

 

Ce este mâncatul compulsiv?

Mâncatul compulsiv presupune consumarea unor cantități mari de mâncare într-o perioadă scurtă de timp, de regulă până când ne simțim inconfortabil de plini. În engleză, acest proces este denumit binge eating. 

Cea mai comună experiență de mâncat compulsiv este aceea din perioada sărbătorilor, atunci când gătim adesea mai mult decât putem consuma. 

Totuși, ce determină mâncatul compulsiv? 

  • Factori emoționali: Perioadele de stres, anxietate sau deprimare cresc riscul apariției acestui comportament.
  • Factori biologici: Unele persoane se pot naște cu o predispoziție către acest tip de alimentație. 
  • Factori cognitivi: Spre exemplu, dacă avem dificultăți în a ne controla impulsurile, riscul de a mânca astfel crește în perioadele dificile.
  • Dietele: Mâncatul compulsiv poate fi un răspuns la o perioadă în care ne-am privat în mod semnificativ corpul de calorii.
  • Stima de sine scăzută: Atunci când presiunea de a arăta altfel este prea mare și avem o percepție negativă a corpului nostru, mâncatul compulsiv poate fi un mecanism de apărare (coping).

 

Putem alege să nu mai mâncăm compulsiv? 

Depinde. Dacă ne raportăm la situația în care mergem acasă de sărbători, atunci putem spune că mâncatul compulsiv ar putea fi o alegere. 

Totuși, acesta este, în multe situații, simptomul unei tulburări de alimentație cunoscute sub denumirea de “tulburare de alimentație compulsivă”. 

Iată care sunt trăsăturile principale ale acestei tulburări:

  • Episoade recurente de mâncat compulsiv, caracterizate prin caracterul excesiv al cantității de mâncare și prin senzația de lipsă de control asupra consumului.
  • Episoadele trebuie să îndeplinească minimum trei dintre următoarele trăsături: mâncatul este mai rapid decât de obicei, continuă după până când sațietatea devine incomodă, consumul e în cantități mari fără a simți foame, persoana mănâncă singură din cauza jenei legate de cantitatea de mâncare și episoadele de consum sunt urmate de dezgust, deprimare sau vinovăție. 
  • Episodul de mâncat compulsiv provoacă stres.
  • Astfel de episoade au loc minimum o dată pe săptămână în decursul a 3 luni. 

O tulburare de alimentație exclude din start posibilitatea de a alege liber ce și cum să mănânci. Astfel, multe dintre persoanele care sunt judecate din cauza greutății obținute prin mâncatul compulsiv au, de fapt, nevoie de ajutor terapeutic pentru a controla acest comportament. 

 

Ce te predispune la tulburarea de alimentație compulsivă? 

Sexul biologic, prezența altor tulburări și clasa socială sunt doar câțiva dintre factorii care pot favoriza dezvoltarea tulburării de alimentație compulsivă.

Spre exemplu, riscul este aproape de 2 ori mai mare în rândul femeilor, fiind ridicat și în cazul celor ce au alte afecțiuni, precum depresie sau anxietate. 

În ceea ce privește clasa socială, cei din clasele mai joase pot fi mai expuși la riscul de a dezvolta tulburarea de alimentație compulsivă. Acest lucru se explică prin faptul că oamenii ce aparțin de aceste clase se confruntă cu situații mai stresante, iar emoțiile joacă un rol important atunci când vine vorba de mâncatul compulsiv. 

 

Ce soluții sunt pentru mâncatul compulsiv?

Este esențial să știm cu certitudine dacă mâncatul compulsiv este doar un mecanism nesănătos sau simptomul unei tulburări.

Pentru ambele situații există însă soluții:

 

Înlocuirea mâncatului compulsiv 

Pentru cei ce au dezvoltat acest comportament doar ca mecanism de apărare, o soluție ar putea fi înlocuirea acestuia cu un mecanism funcțional.

Iată care sunt pașii:

  • Înțelegerea declanșatorilor: Analizează contextele în care simți impulsul de a mânca astfel, în special emoțiile pe care le ai înainte. 
  • Monitorizare: Notează-ți! Nu e necesar să ții minte toate aceste contexte sau sentimente, ci este chiar mai util să le scrii undeva și să le poți parcurge ulterior pentru a te înțelege mai bine. 
  • Caută alternative: Odată ce ai găsit factorii declanșatori, fă-ți o listă de activități care sunt plăcute pentru tine și vezi cu care dintre ele ar fi realist să încerci să înlocuiești mâncatul compulsiv. 

După alegerea activităților, setează-ți standarde realiste. Niciun mecanism nesănătos nu se poate schimba peste noapte, așa că e important să îți acorzi timp. 

Totuși, indiferent de parcursul acestui proces, ai răbdare și fii blând cu tine: există alternative pentru orice, deci e în regulă dacă soluția asta nu funcționează. 

 

Apelarea la un psihoterapeut

Un psihoterapeut poate adresa în mod profesionist mâncatul compulsiv, indiferent dacă este vorba despre o tulburare sau nu. 

Noi te încurajăm să faci acest lucru dacă simți că ai nevoie de ajutor, din următoarele motive: 

  • Terapia te ajută să rezolvi această dificultate în profunzime. Prin intermediul său ai posibilitatea de a descoperi motivele care stau în spatele comportamentului, lucru care te va ajuta pe termen lung.
  • Cabinetul de psihoterapie este un spațiu de reflecție, unde ai ocazia să analizezi ceea ce simți și faci folosindu-te de ghidajul cuiva specializat pe astfel de dificultăți. 
  • Mai mult decât a înlocui comportamentul, psihoterapia te poate ajuta să reformulezi gândurile (conștiente sau inconștiente) ce stau la baza acestuia. 
  • Într-un asemenea cadru poți să-ți construiești reziliența mult mai bine: pentru că ai parte de suport, poți încerca o gamă largă de tehnici atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, și poți vedea exact ce funcționează pentru tine. 

 

De reținut

Mâncatul compulsiv nu este un comportament pentru care să te învinovățești. El nu denotă lene, neglijență sau orice alte caracteristici negative pe care ți le-ai putea atribui. 

Oamenii au multe moduri de a își gestiona emoțiile și dificultățile: pentru unii dintre noi, acesta este mecanismul care iese la iveală. Totuși, el poate fi reglat și adaptat, însă acest lucru se realizează cel mai bine atunci când ne oferim afecțiune și suntem răbdători cu noi înșine. 

Fie că alegi să adresezi mâncatul compulsiv pe cont propriu sau alături de un terapeut, noi te încurajăm să-ți împărtășești călătoria cu cei apropiați, care pot să-ți ofere susținere morală pe tot parcursul eforturilor tale.

 

Bibliografie

  1. Kakoschke, N., Aarts, E., & Verdejo-García, A. (2024). Factorii cognitivi ai comportamentului alimentar compulsiv actualizat. Current Obesity Reports, 13(1), 45–60. 
  2. Moore, C. F., Sabino, V., Koob, G. F., & Cottone, P. (2024). Neuroștiința comportamentului alimentar compulsiv. Current Obesity Reports, 13(1), 10–25.
  3. Smith, K. E., & Goldschmidt, A. B. (2024). Tratamentul tulburării de binge-eating pe tot parcursul vieții: O revizuire actualizată a literaturii și considerații pentru cercetări viitoare. Current Obesity Reports, 13(1), 195–202.